Zilele trecute a fost Halloween-ul.
Ca mulți alții, am fost și eu cu copiii mei prin Mall, acolo unde s-a anunțat că va fi ceva organizat cu această ocazie. Stând însă deoparte, pe o banchetă, am sesizat o alt fel de viață, de această dată aș zice eu reală, de tip Halloween, a unor altfel de copii.
Despre ce e vorba? Despre acei copii oropsiți de soartă. Erau și ei costumați, dar costumele lor erau reale. Erau și ei prinși de entuziasmul și bucuria cântecelor de pe scenă, în speranța de a alunga tristețea zilnică. Aveau și ei, probabil, un moment de respiro de la greutățile curente ale propriei copilării. Dar ... . Dar nu au putut să se bucure deplin de acest eveniment. Un om de la serviciul de pază, i-a scos urgent din mulțimea de copii.
I-am văzut pe acești copii, 2 fetițe, și în momentele de bucurie ascultând cântecele celor de pe scenă, dar și când au fost scoși de către paznic. Dacă în prima situație cu greu le-ai fi deosebit bucuria feței comparativ cu ceilalți copii, în cea de-a doua situație le-a reapărut acel sentiment de reproș și scârbă zeflemitoare pe care îl au mai toți cei aflați în situația lor.
Nu știu dacă acele fetițe erau la cerșit cu ocazia acelui spectacol, dar ce am văzut că făceau ele în 2 momente în timp m-a tulburat. Oare unde este granița ce ar trebui trasă între diferite categorii sociale? Oare ar trebui să existe această graniță chiar și în cazul copiilor, și mai ales chiar și în acele momente de bucurie pentru orice copil? Și totuși, este necesară această graniță dacă noi ne considerăm oameni, creștini, cu dragoste față de semenii noștri?
PS: Un filmuleț preluat de pe blogul unui coleg, ce tratează foarte frumos Drepturile Omenirii.
http://www.youtube.com/watch?v=Ot8YGiRtB7U&feature=player_embedded
Se afișează postările cu eticheta copii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta copii. Afișați toate postările
luni, 2 noiembrie 2009
marți, 23 iunie 2009
Faceti-va programare la boala !!!
Zilele acestea am inceput sa refac analizele medicale pentru baiatul meu.
Am fost la medic, l-a consultat, a dat un verdict. Trebuie operat. Acesta e efectul. Care e insa cauza?
Nu e problema de operatie, din cate se stie fiind una din cele mai simple cea de eliminare a amigdalelor sau polipilor. E problema de analize, atat medicale cat si de analiza a bolii in corelatie cu simptomele si efectele acesteia asupra organismului ca un intreg.
Am fost la multi medici, dar de la nici unul nu am am auzit o intrebare asemanatoare cu : Care e cauza? Care e simptomatologia si evolutia? Ce ati mai facut pentru a trata boala? Nici nu am primit o recomandare de genul: Sa cercetam intai cauzele si apoi sa tratam efectele.
La orice medic se face o SCURTA SI STRICTA ANALIZA pe domeniul sau de specializare, cu EMITEREA UNUI SET DE MEDICAMENTE pentru tratarea a ceea ce au descoperit. A trebuit sa insistam noi sa dam cat mai multe explicatii cu ceea ce se intampla, fara insa a primi din partea lor altceva decat o propozitie similara sau echivalenta cu „Îhî, așa. Atunci mai bine luati asta, are acelasi efect asupra ..., dar nu afecteaza, prea tare, problema cealalta.”
Azi dimineata am fost sa refac un set de analize ale sangelui, necesare inainte de operare. Pe langa arhicunoscuta explicatie „NU EXISTA FONDURI pentru analize gratuite” (e vorba totusi de un copil), am primit si recomandarea sa ne facem o programare. Mai sunt locuri pentru inceputul lunii septembrie.
Cu alte cuvinte, daca aveti o problema medicala, va rugam sa nu insistati, dar va trebuie programare. Reveniti cu ea peste cateva luni.
Nu stiu cum este in alte state europene, sau in tari mai dezvoltate, dar banui ca boala nu accepta sa fie programata.
Se zica ca e mai important preventia, decat tratarea. Si totusi accentul in medicina din RO se pune pe tratare, nu pe tratarea cauzei ci a efectului. As vrea sa cred ca e in fapt o rezultanta a cerintelor majoritatii populatiei, si nu un efect al calitatii pregatirii in exercitarea actului medical.
Cred ca daca se va pune accentul pe gasirea cauzei bolii in actul medical, rezultatele tratarii efectului bolii vor fi cu totul altele.
Am fost la medic, l-a consultat, a dat un verdict. Trebuie operat. Acesta e efectul. Care e insa cauza?
Nu e problema de operatie, din cate se stie fiind una din cele mai simple cea de eliminare a amigdalelor sau polipilor. E problema de analize, atat medicale cat si de analiza a bolii in corelatie cu simptomele si efectele acesteia asupra organismului ca un intreg.
Am fost la multi medici, dar de la nici unul nu am am auzit o intrebare asemanatoare cu : Care e cauza? Care e simptomatologia si evolutia? Ce ati mai facut pentru a trata boala? Nici nu am primit o recomandare de genul: Sa cercetam intai cauzele si apoi sa tratam efectele.
La orice medic se face o SCURTA SI STRICTA ANALIZA pe domeniul sau de specializare, cu EMITEREA UNUI SET DE MEDICAMENTE pentru tratarea a ceea ce au descoperit. A trebuit sa insistam noi sa dam cat mai multe explicatii cu ceea ce se intampla, fara insa a primi din partea lor altceva decat o propozitie similara sau echivalenta cu „Îhî, așa. Atunci mai bine luati asta, are acelasi efect asupra ..., dar nu afecteaza, prea tare, problema cealalta.”
Azi dimineata am fost sa refac un set de analize ale sangelui, necesare inainte de operare. Pe langa arhicunoscuta explicatie „NU EXISTA FONDURI pentru analize gratuite” (e vorba totusi de un copil), am primit si recomandarea sa ne facem o programare. Mai sunt locuri pentru inceputul lunii septembrie.
Cu alte cuvinte, daca aveti o problema medicala, va rugam sa nu insistati, dar va trebuie programare. Reveniti cu ea peste cateva luni.
Nu stiu cum este in alte state europene, sau in tari mai dezvoltate, dar banui ca boala nu accepta sa fie programata.
Se zica ca e mai important preventia, decat tratarea. Si totusi accentul in medicina din RO se pune pe tratare, nu pe tratarea cauzei ci a efectului. As vrea sa cred ca e in fapt o rezultanta a cerintelor majoritatii populatiei, si nu un efect al calitatii pregatirii in exercitarea actului medical.
Cred ca daca se va pune accentul pe gasirea cauzei bolii in actul medical, rezultatele tratarii efectului bolii vor fi cu totul altele.
joi, 11 iunie 2009
Serbare
Ieri a fost ziua printului meu, Ovidiu Andrei.
Adica a fost echipat frumos caci a avut ziua de inchidere a gradintei, si am participat la serbarea desfasurata cu acest prilej.
Iata-l mai jos cum arata pregatit de acasa.
Si cum s-a prezentat la serbare, fiind foarte cald atat afara cat mai ales inauntru.
A fost emotionant pentru pusti. E foarte mandru ca a fost si el imbracat precum tatal sau. La camasa si pantalon de costum.
Adica a fost echipat frumos caci a avut ziua de inchidere a gradintei, si am participat la serbarea desfasurata cu acest prilej.
Iata-l mai jos cum arata pregatit de acasa.
Si cum s-a prezentat la serbare, fiind foarte cald atat afara cat mai ales inauntru.
A fost emotionant pentru pusti. E foarte mandru ca a fost si el imbracat precum tatal sau. La camasa si pantalon de costum.
joi, 4 iunie 2009
1 iunie in istorie - continuare
2005
A referendum in the Netherlands rejects ratification of the European Constitution.
2001
Crown Prince Dipendra, heir to the throne of Nepal, goes on a killing rampage, taking the lives of his parents the King and Queen of Nepal, amongst others, before taking his own life.
2001
In Israel, a Hamas suicide bomber kills 21 people in a night club in Tel Aviv.
1993
Serb forces launch an artillery barrage on a make-shift football match in Bosnia killing eleven people.
1990
America and the Soviet Union sign an agreement to end production of chemical weapons and begin the destruction of their reserves of them.
1979
Exclusive white rule of Rhodesia comes to an end as the country is renamed Zimbabwe-Rhodesia.
1977
Jewish dissident and human rights activist Anatoly Shcharansky is charged with treason by the Soviet authorities.
1970
The British Prime Minister Harold Wilson is hit by an egg thrown by a demonstrator.
1968: Helen Keller dies
American educator Helen Keller dies at the age of 87. In infancy, scarlet fever left her blind, deaf, and mute. Her parents appealed to the inventor Alexander Graham Bell for help, and he referred them to a semi-blind teacher, Anne Sullivan, who taught Helen to communicate by touch. She later learned how to read using the Braille system and, in one month in 1890, how to speak. She graduated cum laude from Radcliffe College and gained international recognition as a writer, teacher, and lecturer. Her lecture tours took her several times around the world, and she did much to remove the stigmas and ignorance surrounding sight and hearing disorders, which historically had resulted in the committal of the blind and deaf in asylums.
1967
The Beatles release the album Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band in Britain.
1958
In France, Charles de Gaulle is called out of retirement to head a new emergency government to deal with the military and civilian revolt in Algeria.
1941
The Second World War: Germany takes control of the Greek Island Crete.
1922
In Northern Ireland, the Royal Ulster Constabulary is established.
1796
Tennessee becomes the 16th state of the United States of America.
1792
Kentucky becomes the 15th state of the United States of America.
193 AD
Roman Emperor Marcus Severus Didius Julianus is ousted and killed by his successor Septimius Severus.
BORN in this day
2000
My dearest daughter Princess Anamaria Ioana
1968
Australian actor and singer Jason Donovan.
1944
British actor Robert Powell.
1937
Writer Colleen McCullough.
1935
English architect Sir Norman Foster.
1926
American actress Marilyn Monroe - born Norma Jean Mortenson.
1907
British aeronautical engineer Sir Frank Whittle
1878
Poet Laureate John Masefield
1826
German motor engineer Gottlieb Daimler
DIED on this day
1987
Errol Barrow, Prime Minister of Barbados (1961-1976) aged 67.
1985
English actor Richard Greene.
1868
15th US President James Buchanan (1857-1861) aged 77.
1846
Pope Gregory XVI aged 80.
Sursa: thehistorychanel.co.uk
luni, 1 iunie 2009
Priviti lumea prin ochi de copil
Ati incercat vreodata sa vedeti lumea prin ochi de copil?
V-ati pus vreodata intrebarea ce intelege un copil din ceea ce se intampla in jurul sau?
Cei ce aveti copii, stati de vorba cu ei, si veti privi altfel lumea. Ce-i ce nu aveti copii, cautati sa gasiti copilul din voi si prin ochii lui sa priviti lumea.
Oricum o veti face, ochii unui copil exprima viata si frumusetea, inocenta si adevarul. Nu ezitati sa fiti mereu copii. Acesta ar trebui sa fie motto-ul oricarei zile din viata oricarei persoane si abia atunci viata va fi mai frumoasa.
Am primit azi pe e-mail o poezie despre copilarie care mi-a placut foarte mult, de la o persoana foarte draga, care mi-a deschis foarte mult viata. Nu stiu de cine e scrisa poezia, dar o puteti citi mai jos.
„Parinti,
Invatati sa descifrati copilaria!
Dati telefoane varstei minunate,
Cand totul e permis, totul se poate.
La telefon vorbiti cu dimineata
Si cereti un interior ciudat: COPILARIA!
Inca n-ati aflat
Ce convorbiri interesante puteti
S-aveti
Cu pomii ce nu sunt decat puieti?
Vorbiti, va rog
Cu drumul ca nu-i
Decat poteca-ntinsa spre sosea.
Vorbiti ACUM...
Si poate veti afla
Cum cade roua indoind petale,
Cum calca pasi-n primele sandale,
Cat e de greu sa-nveti litera „A”.
Sunt zorile la telefon,
COPILARIA!
Vorbiti, vorbiti, vorbiti,
Si nu uitati
Ca nu va nasteti mame si nici tati.
Dati copilariei azi cuvantul
Parinti de pe intreg Pamantul!”
La multi ani tuturor copiilor!!!!
V-ati pus vreodata intrebarea ce intelege un copil din ceea ce se intampla in jurul sau?
Cei ce aveti copii, stati de vorba cu ei, si veti privi altfel lumea. Ce-i ce nu aveti copii, cautati sa gasiti copilul din voi si prin ochii lui sa priviti lumea.
Oricum o veti face, ochii unui copil exprima viata si frumusetea, inocenta si adevarul. Nu ezitati sa fiti mereu copii. Acesta ar trebui sa fie motto-ul oricarei zile din viata oricarei persoane si abia atunci viata va fi mai frumoasa.
Am primit azi pe e-mail o poezie despre copilarie care mi-a placut foarte mult, de la o persoana foarte draga, care mi-a deschis foarte mult viata. Nu stiu de cine e scrisa poezia, dar o puteti citi mai jos.
„Parinti,
Invatati sa descifrati copilaria!
Dati telefoane varstei minunate,
Cand totul e permis, totul se poate.
La telefon vorbiti cu dimineata
Si cereti un interior ciudat: COPILARIA!
Inca n-ati aflat
Ce convorbiri interesante puteti
S-aveti
Cu pomii ce nu sunt decat puieti?
Vorbiti, va rog
Cu drumul ca nu-i
Decat poteca-ntinsa spre sosea.
Vorbiti ACUM...
Si poate veti afla
Cum cade roua indoind petale,
Cum calca pasi-n primele sandale,
Cat e de greu sa-nveti litera „A”.
Sunt zorile la telefon,
COPILARIA!
Vorbiti, vorbiti, vorbiti,
Si nu uitati
Ca nu va nasteti mame si nici tati.
Dati copilariei azi cuvantul
Parinti de pe intreg Pamantul!”
La multi ani tuturor copiilor!!!!
1 Iunie - ziua copiilor
Azi e 1 iunie, ziua de nastere a printesei mele dragi, Anamaria Ioana.
Azi e 1 iunie, ziua copiilor. Azi e ziua cand ma simt si eu din nou copil. Ieri am fost impreuna cu copiii mei la Mall, unde am patinat pe role alaturi de cei doi ingerasi ai mei.
Ieri am alergat printre adulti ca un copil. Toti se uitau intrigati la mine, ca salt pe cate un picior la fel ca si copilasii mei.
Toi se uitau mirati la un adult, care abia stie sa mearga pe role, cum face intrecere cu copiii printre masini parcate.
Ieri am inteles din nou ca in orice om adult exista ascuns intr-un colt copilul din el. Si de ieri imi pun intrebarea DE CE adultii nu isi deschid sufletul si mintea sa lase copilul sa iasa afara? DE CE adultii isi chinuie copiii taindu-le avantul spre bucuria vietii?
De ieri mi-am propus sa fiu mereu copil in suflet. Va fi greu, dar va trebui sa fiu pentru copiii mei.
Azi e 1 iunie, ziua copiilor. Azi e ziua cand ma simt si eu din nou copil. Ieri am fost impreuna cu copiii mei la Mall, unde am patinat pe role alaturi de cei doi ingerasi ai mei.
Ieri am alergat printre adulti ca un copil. Toti se uitau intrigati la mine, ca salt pe cate un picior la fel ca si copilasii mei.
Toi se uitau mirati la un adult, care abia stie sa mearga pe role, cum face intrecere cu copiii printre masini parcate.
Ieri am inteles din nou ca in orice om adult exista ascuns intr-un colt copilul din el. Si de ieri imi pun intrebarea DE CE adultii nu isi deschid sufletul si mintea sa lase copilul sa iasa afara? DE CE adultii isi chinuie copiii taindu-le avantul spre bucuria vietii?
De ieri mi-am propus sa fiu mereu copil in suflet. Va fi greu, dar va trebui sa fiu pentru copiii mei.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)