Azi e 1 iunie, ziua copiilor. Azi e ziua cand ma simt si eu din nou copil. Ieri am fost impreuna cu copiii mei la Mall, unde am patinat pe role alaturi de cei doi ingerasi ai mei.
Ieri am alergat printre adulti ca un copil. Toti se uitau intrigati la mine, ca salt pe cate un picior la fel ca si copilasii mei.
Toi se uitau mirati la un adult, care abia stie sa mearga pe role, cum face intrecere cu copiii printre masini parcate.
Ieri am inteles din nou ca in orice om adult exista ascuns intr-un colt copilul din el. Si de ieri imi pun intrebarea DE CE adultii nu isi deschid sufletul si mintea sa lase copilul sa iasa afara? DE CE adultii isi chinuie copiii taindu-le avantul spre bucuria vietii?
De ieri mi-am propus sa fiu mereu copil in suflet. Va fi greu, dar va trebui sa fiu pentru copiii mei.
Ai grijă să nu-ţi juleşti genunchii sau mai rău să nu-ţi rupi gâtul.
RăspundețiȘtergerePentru preîntâmpinarea de accidente recomand utilizarea echipamentului de protecţie al lui Ovidiu.