De ceva timp există o agitație extremă a întregii populații române pentru situația de criză din țară. Mulți dau vina pe unii sau pe alții, mulți cred că toată șleahta politică este în strânsă legătură cu marile hoții din bunăstarea patriei.
Poate au dreptate. Eu cred că problema este cu mult mai delicată decât interesul „mafioților” pentru a-și umple buzunarele lor. Un mafiot știe că trebuie să își asigure viitorul afacerii sale. Adică să permită cât de cât celor pe care îi șantajează să supraviețuiască, astfel încât el, mafiotul, să aibă câștig și în viitor. Guvernul și Președintele actual nu sunt capabili să își asigure viitorul lor. Ei lichidează totul, inclusiv pe ei.
În orice economie este nevoie de un echilibru relativ între cerere și ofertă de produse.
- Când cererea este prea mare inevitabil vor crește prețurile. Efectul va fi cu siguranță inflație, căci prețul nu va reprezenta contravaloarea muncii și calității produsului.
- Când oferta crește, va scade bunăstarea generală a populației, întrucât valoarea muncii plătite va fi extrem de redusă.
- Când oferta scade, chiar dacă cererea este mare sau constantă, înseamnă că productivitatea este extrem de mică. Și în acest caz vor crește prețurile, deci inflație, deci sărăcie.
- Când oferta scade, dar scade și cererea, atunci dezastrul va fi inevitabil.
Cu alte cuvinte, analiza se poate reduce la nivel individual. Ce preferați, să aveți bani (cerere) dar să nu aveți ce cumpăra (ofertă) cu ei sau, să nu aveți bani (cerere) dar să fie suficiente produse (ofertă) disponibile pe piață. În care situație sunteți acum?
Varianta câștigătoare va fi întotdeauna creșterea cererii și a ofertei, simultan și cu aceeași viteză.
Ce s-a întâmplat în România ultimilor ani a fost o fluctuație continuă între cele 2 variabile. Nici o guvernare nu a reușit să înțeleagă acest mecanism. Efectul se vede azi. Scade atât cererea cât și oferta.
Soluția în aceste situații de criză este ceea ce se va aplica. Reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor bugetare. Singura dilemă este însă cum se vor aplica aceste principii.
Soluțiile dorite de conducătorul adulat (25% reducere la salarii si pensii, creșterea taxelor, etc.) sunt din categoria celor mai proaste ce pot fi alese. Efectul? Inevitabil .....
Soluțiile pe care le consider eu viabile sunt:
- reducerea taxelor atât ca și cuantum financiar cât și număr, dar majorarea nu a amenzilor și a controalelor, ci a penalizărilor judiciare (nu ce a făcut Guvernul Boc prin noile coduri penale și civile, de micșorare a duratelor de detenție sau a amenzilor - adică i-a scăpat exact pe evazioniști) atunci când aceste taxe nu sunt calculate și achitate corect sau se demonstrează măcar intenția de fraudă și evaziune, indiferent din partea cui ar veni această intenție;
- crearea unei legislații unitare, coeerente și corelate cu toate aspectele macro-economice și sociale ale necesităților populației;
- corecția cheltuielilor bugetare prin corelarea acestora cu beneficiile potențiale ce pot fi generate de activitățile publice. Se știe că activitățile unei instituții publice sunt de regulă negeneratoare de venituri, însă activitățile lor au impact social și ar trebui să aibă efecte benefice pentru economie. Cuantificarea valorică a acestor beneficii, deși este destul de greu de realizat, va permite o prioritizare a direcțiilor de dezvoltare ale unei țări.
Criza este exact acea situație în care deși există cerere, oferta supra-suficientă nu ajunge la destinatar. Adică, oferta disponibilă nu corespunde cererii. În tot acest joc, circulația banilor are rolul esențial. Ei sunt mijlocul prin care cererea se echivalează valoric cu oferta.
Sarcina politicului este să gestioneze creșterea cererii prin controlul creșterii libere a ofertei. Adică să permită ca oferta să fie disponibilă în cantitățile și calitatea solicitată de cerere.
Guvernele române, fiind constituite din incapabili, nu au reușit să își asigure dependența de ofertă, fiind conduși de către realizatorii acesteia. Totodată, au dorit să stimuleze cererea, fără a ține cont de capacitatea de adjudecare a ofertei neadecvate. Cu siguranță ați simțit existența prin magazine a unor produse care nu corespund dorințelor voastre de consum (fie calitativ, fie financiar, fie ambele), în detrimentul prezenței măcăr aleatorii a celor care vi le doriți (mai ieftine sau/și mai calitative).
Ce se va întâmpla acum? Exact ce se întâmplă. Ce va fi? Depinde. Ori schimbăm guvernanții, ori ne pierdem suveranitatea nu doar financiară (datorită intruziunii FMI), ci și pe cea națională (prin asimilarea românilor, lăsând loc conaționalilor).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu